Curentul beat
William S. Burroughs a fost un exponent al generației beat, o mișcare social-culturală care se opunea culturii oficiale din deceniul șase al secolului trecut în Statele Unite ale Americii. Adepții acestui curent se caracterizau prin ținuta vestimentară ponosită, consumul de droguri, dezinhibare sexuală, aprecierea muzicii de jazz. Se consideră opere definitorii ale acestei mișcări următoarele:
- poemul Howl (Urlet) de Allen Ginsberg
- romanul Naked Lunch (Prânzul dezgolit) de William S. Burroughs
- romanul On the Road (Pe drum) de Jack Kerouac.
De remarcat faptul că toți cei trei autori enumerați mai sus au fost buni prieteni (chiar au locuit o perioadă împreună), comunicând și pe plan artistic. Scris în perioada 1951-1953, dar publicat abia în 1985 Queer reprezintă (după Martin Amis) un roman șocant, în același timp captivant și de un comic amar.
Un alter ego al autorului
Protagonistul William Lee, alter ego al autorului William Burroughs, își duce viața într-un mediu depravat din Mexico City, în zorii deceniului șase din secolului trecut. Bărbatul matur (mare iubitor de băieți adolescenți) caută cu disperare un tânăr care să-i dea senzația unui contact apropiat.
„În orice relație de iubire sau prietenie, Lee încercase să stabilească un contact la nivelul nonverbal al intuiției, un schimb tăcut de gânduri și sentimente.”
Privat de afecțiune, vulnerabil și nesigur, Lee își îndreaptă efluviile sentimentale către Eugene Allerton, un tânăr limitat și destul de meschin. Deseori încercările de apropiere sunt respinse cu răceală de către partener; din păcate, dragostea eroului rămâne neîmpărtășită. Suferința lui Lee, frământările sufletului său chinuit sunt percutant redate de autor.
„I se puse un nod în gât, ochii i se umeziră și se întinse de-a curmezișul patului, hohote de plâns scuturându-i trupul. Își ridică genunchii la gură și își îngropă fața în mâini, încleștându-și pumnii. Spre dimineață, se întoarse pe spate și se întinse. Hohotele încetară și chipul i se relaxă în lumina dimineții.”
Dezintegrare și rutină
Parcurgând a doua oară Introducerea din Queer, autorul m-a lămurit și ce semnificație au monoloagele lui Lee, „care îi vin ca un dicteu” despre subiecte aparent fără legătură cu firul narativ – chemarea petroliștilor, jocul de șah, înțelepciunea orientală, ș.a.m.d.
„… și asta e ceea ce caută Lee în Allerton: un spectator, recunoașterea spectacolului său, care este bineînțeles o mască, menită să ascundă o cumplită dezintegrare. Așa că inventează un format frenetic menit să atragă atenția și pe care-l denumește ‘Rutina’: șocant, comic, captivant.”În fapt, rutina lui Lee constituie un delir al imaginației adresat mai întâi unui public exterior, ca apoi acesta să devină interior, o cale ca să lase o urmă de neșters a existenței sale.
Un dezastru covârșitor
Peste întreaga poveste din Queer domnește un sentiment al dezastrului. Tovarășii de pahar ai lui Lee răspândesc „aburul ușor verzui al descompunerii”. Mirosuri, sunete și imagini construiesc o lume în putrefacție, în special în ultima parte a cărții ce descrie călătoria pe urmele drogului adevărului, Yage. Protagonistul deprimat, în sevraj, speră la salvare printr-o revelație orbitoare oferită de acest paregoric.
Născut din amintirile dureroase ale lui William Burroughs, romanul Queer m-a interesat mai puțin prin tribulațiile personajului îmbibat de alcool și droguri, cât prin nevoia sa general umană de a-și găsi sufletul pereche. Am înțeles că indiferent de orientarea sexuală sau de gen, ființa umană aspiră la iubire, o caută cu obstinație, suferă și se bucură în același mod.
Aici se poate găsi cartea la un preț bun