Boy Erased, filmul realizat în anul 2018 de autorul australian Joel Edgerton, aduce în prim-plan centrele de terapie de conversie din America zilelor noastre. Cartea omonimă (publicată în 2016) a lui Garrard Conley, mărturisește cu curaj și sensibilitate despre suferința autorului în timpul procesului său de transformare dintr-un tânăr homosexual într-un „bărbat adevărat” heterosexual. După Los Angeles Times „Puterea poveștii lui Conley rezidă nu numai în grotescul viu al sistemului de terapie, ci și în scriitura sa lirică despre sexualitate și dragoste, precum și reflecțiile sale asupra familiei și culturii sudice care l-au modelat.”
Încununat cu nominalizări și premii (câștigător al Festivalului de Film de la San Diego în 2018), Boy Erased se alătură cu succes altor filme cu tematică gay cum ar fi Boys Don’t Cry, Call Me by Your Name sau serialul Chicago Fire. Lor li se adaugă proaspăta producție 2024 Queer, adaptare după romanul lui William S. Burroughs, cu Daniel Craig în rolul principal – de abia aștept să-l văd, având în vedere că am citit cartea.
În conflict cu religia
Jared Eamons, fiul de 18 ani al unui înfocat pastor baptist dintr-un mică localitate din Arkansas, se luptă cu impulsuri „neobișnuite”, ce intră în coliziune cu credințele religiei sale. Descoperirea tulburătoare destabilizează familia, iar Jared este pus în situația de a alege între două variante de „salvare”. Presat de părinți, băiatul acceptă să intre într-un program dur de „reeducare” ce ar trebui să-i schimbe orientarea sexuală și să-i readucă iubirea lui Dumnezeu.
Inițial Jared, onest, vrea să împace statutul său de homosexual cu perceptele bisericii în care s-a format. Metodele utilizate de terapeutul Victor Sykes se dovedesc extrem de dure, intruzive, atingând abuzul psihic și fizic. „Dumnezeu și Satana au pus un pariu pe mine” se confesează Jared la un moment dat, rupt parcă în două; băiatul simte că programul nu funcționează, că el și doar el trebuie să stabilească ce e bine pentru sine și nu altcineva, astfel încât o „explozie” va avea loc.
Conversie versus dragoste
Filmul lui Joel Edgerton reușește să trateze nuanțat subiectul propus. Evident că în accepțiunea autorului centrele de conversie nu sunt o soluție potrivită pentru rezolvarea problemei homosexualității, ele aducând participanților multă suferință și indirect chiar moarte. Îl ajută scenariul (la care a fost coautor), interpreții rolurilor principale, imaginea și chiar muzica.
În ciuda unor scene tari care zguduie spectatorul (scene desfășurate în căminul studențesc sau în cadrul restrictiv al programului de „salvare”), există scene mai „blânde” în care Jared relaționează cu părinții, momente încărcate de blândețe, duioșie, neputință, vulnerabilitate. Nancy Eamons, o soție dulce și supusă, o mamă model, puternic atașată religiei, reușește să se desprindă de sub tutela soțului și să-și accepte băiatul. Nicole Kidman, puternic machiată și adecvat costumată, descrie excelent trecerea de la soția obedientă la mama intuitivă și empatică, ce-i oferă dragoste și înțelegere fiului său.
Interpreții
Convingător în propăvăduitor al religiei, Russell Crowe sugerează o personalitate bigotă și conformistă, dar o nuanțează prin iubirea părintească pe care Marshall Eamons i-o poartă lui Jared. Nu știm dacă în cele din urmă pastorul va fi capabil să facă schimbarea așteptată… finalul rămâne deschis.
Regizorul și-a ales foarte bine interpretul principal în persoana actorului american Lucas Hedges. Crescut la New York într-un mediu artistic, Hedges (născut în 1996) avea la data realizării filmului o experiență artistică reușită – să amintim doar nominalizarea sa la Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol secundar în Manchester by the Sea (2016). Fizicul adolescentin îl servește pe Hedges, iar mimica sa e capabilă să dezvăluie o gamă largă de emoții.
Boy Erased m-a cucerit prin bunul-gust cu care realizatorii au tratat tema delicată a homosexualității și prin jocul echilibrat al actorilor, atât cel al veteranilor australieni, cât și al partenerilor lor mai tineri.
