Die Ehe der Maria Braun/The marriage of Maria Braun/Căsătoria Mariei Braun (1979) m-a adus în universul provocatorului regizor german Rainer Werner Fassbinder. Nu a trăit nici 40 de ani, însă a fost un soi de rebel de serviciu, cu o viață personală zbuciumată și cu o putere de muncă și creativitate uimitoare, pe plan profesional. Opera lui Fassbinder – regizor, actor, dramaturg – a fost extrem de bogată și de diversă. Dintre cele 44 filme regizate, unul din cele mai cunoscute, cel puțin în România a fost Berlin, Alexanderplatz. A fost considerat sufletul noului film german, alături de colegii lui din cadrul acestui fenomen: Werner Herzog, Wim Wenders și Volker Schlöndorff.
Die Ehe der Maria Braun urmărește ascensiunea și decăderea unei femei germane în anii următori celui de-al Doilea Război Mondial. Eroina principală reprezintă imaginea unei femei puternice care suferă de lipsuri materiale și de singurătate, în condițiile sărăciei postbelice. Lipsită la început de sprijinul bărbatului plecat la război, ea încearcă să-și reconstruiască viața făcută cioburi, așa cum (observăm în film) și societatea germană luptă să se refacă. La fel cu Maria, care se confruntă cu dileme emoționale și mai ales morale, și personajele secundare trebuie să facă față unor alegeri dificile. O vedem pe prietena eroinei, un personaj secundar în pandant cu Maria, copleșită de viciile și neputințele soțului său (întors acasă din război).
Hanna Schygulla, actriță îndrăgită de Fassbinder, întruchipează o figură de o rară frumusețe, ce evoluează de la iubirea idealistă pentru soțul ei la o atitudine pragmatică, ce-i aduce realizarea profesională și o viață îndestulată. Personajul Mariei Braun impresionează prin perseverență, inteligență și dorința de a-și obține independența.

Eroina luptă cu determinare pentru fericirea ei, greu de atins într-o lume a bărbaților, în societatea frământată după război. Marcate de necazurile prin care au trecut, personajele vor să-și trăiască în felul lor viața, trecând cu compromisuri prin meandrele clădirii unei lumi noi, nu întotdeauna curate.
Într-un cameo apare însuși regizorul Rainer Werner Fassbinder, în rolul unui misit de la care Maria cumpără o rochie veche. De remarcat și costumele eroinei, începând cu cele mai modeste de la începutul filmului, când familia ei practic nu avea ce mânca și terminând cu ținutele elegante și sofisticate din final.

Die Ehe der Maria Braun îl dezvăluie pe Fassbinder ca pe un portretist al contradicțiilor umane și sociale, iar povestea Mariei Braun rămâne o metaforă puternică a luptei pentru supraviețuire și autodeterminare într-un timp marcat de haos și schimbare. Filmul nu este doar o frescă social-istorică, ci și o meditație profundă asupra prețului independenței și a compromisurilor pe care le implică aceasta.
Fișa filmului pe IMDb