Cred că nu am mai văzut un film polonez de la trilogia Trei culori de Krzysztof Kieslowski. Iată că Festivalul Filmului Polonez CinePOLSKA, prin intermediul platformei unlimited.tiff, mi-a oferit ocazia de a viziona un alt film deosebit, premiat cu Ursul de Argint la Berlinala din 2015 (la egalitate cu Aferim! de Radu Jude). Este vorba de Body/Ciało, o comedie neagră semnată de apreciata regizoare Malgorzata Szumowska.
De ce a fost premiat Body?
Scenariul de calitate
Un scenariu de calitate evidențiază trei moduri diferite de a face față pierderii unei ființe dragi. Cei trei protagoniști reacționează fiecare în felul său propriu la moartea unui suflet apropiat. E vorba de un procuror văduv, acaparat de meserie, fiica sa de douăzeci de ani – Olga – și Anna, psihoterapeuta tinerei.
Bărbatul (Janusz Gajos) lucrează într-o lume dură, imunizat la ororile pe care trebuie să le suporte zilnic. Acasă trebuie să răspundă agresivității Olgăi (Justina Suwala), unor mici întâmplări pe care nu le înțelege și în plus, împrejurările fac că trebuie să asiste la deshumarea soției sale. Tatăl și fiica trăiesc în două universuri paralele, interacțiunile dintre ei frizează comedia neagră și absurdul. Dacă bărbatul se îmbuibă cu mâncare și băutură (chiar și după cele mai oribile cazuri), Olga se privează de hrană și se autodistruge.
Treptat privitorul află că și Anna a suportat moartea propriului copil. Ea are un prieten fidel cu care trăiește și pretinde că este capabilă să vorbească cu sufletele morților.
Întâlnirile eroilor
Întâlnirile tată-fiică sunt uneori mediate de psihoterapeutul Olgăi. Deși are un aer desuet și ușor rigid, Anna (Maja Ostaszewska) este o prezență luminoasă și liniștitoare. Folosește exerciții terapeutice neconvenționale și mai ales, crede că există ceva dincolo de trup. În film e construită o scenă foarte puternică în care Olga se confruntă cu tatăl său (care e personificat de o colegă a fetei); așa aflăm de ce crede fata că e vinovat părintele său. E o întâlnire a trei persoane, din care una lipsește fizic.
Tot Anna este cea care va reuși să rupă zidul ce o desparte pe Olga de tatăl său. În scena finală, ce frizează comicul și în care atât spectatorul, cât și protagoniștii își pun mari speranțe, regizoarea ne arată că alinarea vine pe cele mai neașteptate căi.
Ce aduce nou filmul Body?
Body înfățișează lumea poloneză de început de secol XXI, cenușie, neprietenoasă și de un comic amar. Sunt puține dialoguri, unele frizând absurdul, iar acțiunea se desfășoară într-un ritm moderat. Imaginea transmite cedarea trupurilor și degringolda sufletelor. Trupurile anorexice filmate în sala de terapie induc o stare de disconfort și abulie. Dezorientarea Olgăi, internată în spital, e transmisă prin imaginea ei la o fereastră zăbrelită, ce sugerează lipsa perspectivelor.
Ca orice operă de artă ce se respectă, Body/Ciało tratează o temă universală, pe care o abordează cu finețe și originalitate!
Prezentarea filmului pe IMDb