În zilele premergătoare sărbătorilor pascale am vizionat un film polonez care s-a potrivit perfect cu atmosfera specifică acestei perioade – Johnny, producție 2022. Inspirat din fapte reale, filmul spune povestea preotului romano-catolic Jan Kaczkowski, tânăr bioetician dedicat ajutorării celor aflați în suferință.
Preot versus infractor
Johnny demarează lent, prezentând în paralel pe infractorul Patryk Galewski și pe părintele Jan (Johnny), fiecare cu preocupările sale curente. Patryk își duce viața cu „pileală, babardeală și lăbăreală”, în timp ce Jan face eforturi să aducă o rază de lumină bătrânilor și bolnavilor pe care îi are în grijă. Impresia de monotonie dispare odată cu întâlnirea celor doi – fostul pușcăriaș este obligat să presteze muncă în folosul comunității la azilul din Puck condus de tânărul prelat.
Lui Patryk i se dezvăluie treptat o altă lume, greu suportabilă la început, care însă îi permite să se redescopere pe sine. Johnny crede în el și-l însoțește discret în transformare.
Personalitate inspiratoare
Părintele Jan este o personalitate inspiratoare pentru Patryk, în primul rând prin puterea exemplului personal și prin modul plin de înțelegere cu care abordează problemele cu care se confruntă. Nonconformist și cu simțul umorului, preotul crede că toată lumea merită iertare. El îl determină pe Patryk să aibă o altă perspectivă asupra lucrurilor și să înțeleagă că poate decide cum să-și trăiască viața și să se bucure de ea. Johnny se transformă din mentor în prieten al protejatului său – într-un fel bunătatea lui Johnny i se transmite lui Patryk.
„Adevărata valoare a unei ființe umane poate fi văzută cu adevărat doar în fața unei tragedii umane reale.”
Realizarea artistică
Acest film reușește să nu fie nici plictisitor și nici didactic, în ciuda temei sale. Ne transmite mesaje generoase, din care cel mai important mi s-a părut acela că „timpul e cel mai de preț dar pe care-l putem face cuiva”. Scenariul nu e lacrimogen, interpretarea actorilor e la înălțime, iar regia mizează pe echilibru și discreție. Dacă Dawid Ogrodnik (părintele Jan) evoluează în anumite coordonate ce-l definesc de la bun început, Piotr Trojan (Patryk) este mai mult pus la încercare. La început apare convingător ca un mărunt drogat superficial, apoi evolează spre omul cu conștiință de sine. M-a emoționat scena în care ajută o femeie imobilizată la pat să-i transmită un mesaj video fiului ei – la început ia totul ușor, însă treptat expresia feței i se schimbă, sugerând că este zguduit de situație.
Distribuit de Netflix, Johnny e un film luminos de văzut cu familia!
Scurtă prezentare a filmului pe IMDb