Volumul de proză scurtă Fugara conține opt povestiri semnate de Alice Munro, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură în anul 2013. Cartea a apărut la editura Litera, colecția CPT (Carte Pentru Toți), în traducerea din limba engleză a productivului Mihnea Gafița. Alice Munro, „acest adevărat maestru al formei” (Salman Rushdie) își extrage seva scrisului său din observarea vieții din Canada modernă.
Destine feminine
Toate protagonistele din Fugara sunt femei destul de modeste, ce trăiesc de obicei în zona rurală sau în mici orașe canadiene. Ele fac joburi mărunte de asistente medicale, chelnerițe ori profesoare suplinitoare. Aceste personaje feminine duc o viață destul de conformistă, însă fiecare posedă un „ce” cu care iese din cercul strâmt al rutinei provinciale. Spre exemplu, în Trucuri, lui Robin, căreia „viața i se părea un paliativ atât de lipsit de satisfacții”, vizionarea anuală a unui spectacol shakesperian într-un oraș învecinat, urmată de o întâlnire neașteptată, îi aduce un sentiment radiant de strălucire. Chelnerița de 20 de ani din Pasiune, crescută într-o familie săracă, simte „ca și cum o poartă a fost trântită în urma ei” când face o scurtă călătorie cu un medic matur și amuzant.
Rememorări
Întâmplări din trecut sunt reevaluate prin prisma trecerii timpului și reprezintă o ocazie de reconsiderare a identității personajelor. Eroina din Pasiune vizitează o mică localitate ce i-a marcat tinerețea cu 40 de ani în urmă; în Puteri personajul Nancy se descoperă brusc bătrână, fără a fi pregătită, iar la revederea târzie cu un văr constată că „nu mai era unul și același”. Aceste revizitări ale trecutului deschid calea reconsiderării relațiilor cu părinții (Curând), cu copiii (Tăcere) sau cu un fost iubit (Trucuri, Ocazie).
Comoara
Inedit în volumul Fugara este că trei din cele opt proze – Ocazie, Curând și Tăcere – au ca personaj principal pe Juliet, o femeie marcată de un destin sinuos. Eroina e surprinsă într-un moment cheie din tinerețe (Ocazie), ca tânără mamă și fiică (Curând) și pe parcursul mai multor ani în care se confruntă cu dispariția fiicei sale (Tăcere).
Printre altele, Juliet se definește și prin pasiunea sa pentru limbi clasice, pe care o prețuiește precum o comoară.
„Puțini oameni, foarte puțini, au câte o comoară, și, dacă ai, fă bine și ține-te cu dinții de ea. Nu trebuie sî te lași atras în cursă și să îngădui să-ți fie luată.”
Atmosferă provincială
Autoarea te învăluie în atmosfera stătută provincială, cu descrierea peisajelor aspre și a întâmplărilor banale, pentru ca treptat să te introducă în mintea eroilor. Cu un stil sobru, lipsit de dramatism, Alice Munro intră în mintea personajelor și analizează sentimentele lor. În Puteri, cea mai provocatoare povestire din volum, personajele Tessa și Ollie rămân învăluite în mister, finalul oferindu-ne perspectiva naratoarei Nancy, care încearcă între vis și realitate „să desfacă și să arunce o privire zdravănă în trecut”.
Ca să citești prozele din Fugara îți trebuie atenție și răbdare; atenție la detaliile pe care Alice Munro le plasează aparent întâmplător și răbdare pentru a ajunge la finalul poveștilor. Iar dacă ai ajuns la sfârșitul lor, nu înseamnă că întotdeauna autoarea ți-a dat o rezolvare: Din contră, deseori te pune pe gânduri și după ce ai terminat lectura – Tăcere te provoacă să te întrebi de ce o tânără fată a rupt legăturile cu mama ei și unde a greșit aceasta.
În proza sa scurtă Alice Munro „cu mijloace subtile, [ea] este capabilă să demonstreze impactul pe care evenimentele aparent banale îl pot avea asupra vieții unei persoane” (www.nobelprize.org).
De la editura Litera se pot achiziționa cărțile lui Alice Munro