Cu ceva timp în urmă am citit într-una din revistele noastre culturale despre Proiectul Hogarth Shakespeare. Am aflat că acesta a fost lansat în anul 2015 în Marea Britanie, cu ocazia împlinirii a patru sute de ani de la moartea lui William Shakespeare. În fapt, Editura Hogarth a avut ideea de a invita o serie de scriitori renumiți să reviziteze capodoperele celebrului scriitor și să le reimagineze pentru secolul XXI. În scurtă vreme, edituri din douăzeci și opt de țări au aderat la proiect, printre acestea numărându-se și editura Humanitas Fiction din țara noastră.
Scriitorii implicați în proiect și operele revizitate
- Howard Jacobson – Neguţătorul din Veneţia
- Anne Tyler – Îmblânzirea scorpiei
- Margeret Atwood – Furtuna
- Tracy Chevalier – Othello
- Edward St Aubyn – Regele Lear
- Jo Nesbø – Macbeth
- Gillian Flynn – Hamlet
- Jeanette Winterson – Poveste de iarnă.
Se vede ușor că scriitorii aleși sunt toți unul și unul, iar Anne Tyler nu face excepție. Autoarea mă cucerise deja cu Turist de ocazie și Lecții de respirație, așa că pentru mine alegerea Scorpiei (cu subtitlul Îmblânzirea scorpiei de William Shakespeare reimaginată) a venit în mod natural.
O scorpie modernă
Kate Battista este o tânără ce se apropie de pragul vârstei de treizeci de ani, nemăritată, care duce de ani de zile greul gospodăriei unde trăiește cu tatăl și sora sa mai mică. Nu-i place aglomerația și nu-i place să socializeze. Nemulțumită de slujba pe care o are la o grădiniță, unde permanent trebuie să se autocenzureze, eroina este încă în căutarea propriei identități. De fapt lui Kate îi e dificil să dea dovadă de „tact, autocontrol și diplomație”, așa cum i se cere în mediul închistat în care lucrează.
„Ce diferență o fi între tact și diplomație? Poate că „tact” se referă la a spune lucrurile în chip politicos, iar „diplomație” să nu spui nimic.”
Louis Battista, tatăl lui Kate, este un pasionat om de știință, specialist în boli autoimune, văduv, acaparat în totalitate de cercetările sale. Când Piotr Cerbakov, prețiosul său asistent, este în pericol de a fi expulzat, doctorul Battista găsește soluția: căsătoria fiicei Kate cu tânărul cercetător. Doar că „scorpia” nu e deloc pregătită pentru așa ceva.
Comic de limbaj și de situație
Scorpia lui Anne Tyler se citește ușor, dar asta nu înseamnă că este o carte superficială. Se citește ușor pentru că mustește de secvențe comice. Abundă comicul de limbaj și comicul care derivă mai ales din situațiile amuzante în care sunt puși cei doi oameni de știință ori din confruntările dintre Kate și restul lumii. Scorpia nu e o narațiune superficială pentru că aprofundează străduința unui om „care nu are niciun plan”, de a-și găsi un loc în lume. Sub o aparență jucăușă, cartea pune sub lupă și „algoritmii” care ne guvernează viața robotizată, înstrăinarea de eul nostru profund.
Lectura acestui roman mi-a reamintit minunatul film Îmblânzirea scorpiei, realizat în 1967 de Franco Zeffirelli, cu Elizabeth Taylor și Richard Burton, în rolurile principale.
Scorpia la editura Humanitas Fiction