Habemus Papam!
În proaspătul Conclave (2024), sub îndrumarea regizorului Edward Berger, Ralph Fiennes își dă măsura talentului său actoricesc. Îl cunoșteam și îl apreciam din Schindler’s List (1993), The English Patient (1996) sau The End of the Affair (1999), însă în filmul în discuție consider că și-a cizelat mijloacele, reușind un superb rol de compoziție.
Despre ce e vorba?
Cardinalul Lawrence primește sarcina de a organiza alegerile pentru un nou Papă, în urma decesului neașteptat al conducătorului Bisericii Catolice. El trebuie să pună la bătaie multă diplomație, inteligență și persuasiune ca să facă față la minciuni, manipulări și coaliții ascunse. Dezvăluiri legate de unii din cei mai puternici oameni ai bisericii ar putea pune în pericol integritatea Bisericii.
Conclavul din film se desfășoară la fel ca în viața reală în Capela Sixtină (reconstruită în studiourile Cinecittà), respectând reguli foarte stricte legate de secretul voturilor și de confidențialitatea tratativelor dintre înalții prelați. Accidental, am observat că adevărul istoric nu este respectat – spre exemplu, se prefigurează că demnitarul Ayendi ar putea deveni primul Papă african, însă în realitate Biserica Catolică a avut trei Papi din Africa în perioada cunoscută drept Antichitatea târzie. Pe de altă parte, o infuzie de probleme sexuale în Conclave nu mă mai miră având în vedere valul corectitudinii politice.
Distribuția
În fruntea distribuției strălucește Ralph Fiennes, transformat în rolul cardinalului Lawrence. De la aspectul său fizic modificat ca să se potrivească cu vârsta și rangul personajului său la gesturi, mișcări și mimică, Ralph Fiennes se dovedește perfect stăpân pe mijloacele sale, creionând un personaj complex, vulnerabil, dar în același timp călăuzit de un fel de stea polară care pare că transcede religia.
„Există un păcat de care am ajuns să mă tem mai presus decât orice: certitudinea… Dacă ar fi doar certitudine și nicio îndoială, nu ar exista taină și, prin urmare, nu ar fi nevoie de credință.”(cardinalul Lawrence)
Îl secondează cu succes Stanley Tucci în rolul cardinalului Bellini, John Lithgow în rolul cardinalului Tremblay și Isabella Rossellini în rolul sorei Agnes. Costumele, decorurile și muzica se combină în mod reușit în povestea în care spectatorul face cunoștință cu culisele Vaticanului.
Un Oscar de interpretare?
La concurență cu Adrien Brody (de neuitat în The Pianist) din The Brutalist și Timothée Chalamet în A Complete Unknown, oare Ralph Fiennes va obține Premiul Oscar pentru cel mai bun actor în rol principal? Rămâne de văzut ce va decide juriul care va decerna premiile pe 2 martie 2025.
În opinia mea, Conclave nu vorbește atât despre intrigile din conclavul papal, cât despre bunătate, iubire, toleranță și credință.
Prezentarea filmului pe IMDb