Les choses de la vie (1970) este primul film pe care autorul Claude Sautet l-a realizat, din seria celor cinci cu Romy Schneider și Michel Piccoli. Încununat cu premiul Louis-Delluc în anul 1969, s-a bucurat în epocă atât de aprecierea criticii, cât și a publicului larg. Ca dovadă stau referințele din cartea Anii de Annie Ernaux sau frumosul cântec interpretat de Frida Boccara intitulat L’ anée où Piccoli jouait „Les Choses de la Vie”.
Un accident de mașină prezentat chiar în debutul filmului, declanșează amintiri din viața sentimentală a lui Pierre (Michel Piccoli), un arhitect cvadragenar. El trăiește cu tânăra traducătoare Hélène (Romy Schneider), fiind separat de mulți ani de soția sa Catherine (Lea Massari). Cuplul a ajuns la o răscruce: Hélène a obosit să-l iubească pe Pierre, iar bărbatul e nehotărât.
O mai veche recenzie germană surprinde foarte bine esența personajului masculin.
„Piccoli joacă foarte convingător un om care se prezintă ca un călător, un etern căutător care nu ajunge niciodată unde vrea pentru că nu știe unde vrea să ajungă. Știe un singur lucru: nu vrea să renunțe la anumite lucruri din viața lui, nu vrea să facă compromisuri, nu vrea să dea înapoi. Din perspectiva Hélènei, totuși, acest comportament este automulțumirea sau incapacitatea lui Pierre de a lua decizii.”
Tânăra și fermecătoarea Hélène îi oferă lui Pierre o iubire proaspătă, care pare reciprocă (mai ales la nivel declarativ!). Se pare că atât amanta, cât și fosta soție (vezi scena cu Catherine din final) îl cunosc mai bine pe Pierre decât se cunoaște el însuși. Iată cum îl „diagnostichează” Hélène:
„Mă iubești pentru că sunt acolo. Dar dacă trebuie să treci strada pentru a mă regăsi, tu ești pierdut!”.
Romy Schneider e cuceritoare în rolul femeii tinere ce primește și, mai ales, oferă iubire. Însă Pierre e cel care va vedea în final „les choses de la vie”, el e personajul complex care trăiește melancolie, furie sau teamă de singurătate.
Accidentul fatidic
Așa cum am scris mai sus, un accident fatidic a declanșat rememorarea unor întâmplări mai vechi și mai noi ale protagonistului Pierre. Desfășurarea sa e reluată în diferite momente ale filmului într-un soi de ciné-verité, care conferă prospețime filmului și leagă într-un mod elegant diferite scene trăite sau doar imaginate. Accidentul a fost filmat cu patru camere și a necesitat zece zile de filmare. Regizorul Claude Sautet combină într-un mod ingenios diverse flashbackuri din trecutul lui Pierre, povestea zilei ce a precedat accidentul și așteptarea salvatorilor într-un lan în care bărbatul e parcă pierdut, insignifiant.
De remarcat că în Les choses de la vie se fumează extrem de mult, țigară de la țigară, bărbați și femei, tineri și maturi – e neobișnuit pentru spectatorul anului 2023! Am mai observat și ținutele elegante, de bun gust ale Hélènei care rotunjesc portretul unei persoane distinse și sofisticate. Muzica lui Philippe Sarde îmbracă în chip fericit acest tablou al clasei de mijloc al Franței din anii imediat următori evenimentelor din 1968.
Prezentarea filmului pe IMDb