Sentimental Value este un film care vorbește despre dificultatea relațiilor de familie și despre exprimarea sentimentelor. Regizorul norvegian Joachim Trier continuă linia începută cu Trilogia Oslo, împingând un pic mai departe sondarea emoțiilor și rezultatul procesării lor mentale și afective. Folosește în acest scop actorii săi preferați: minunata Renate Reinsve și Anders Danielsen Lie (într-un rol secundar). Lor li se adaugă fabulosul Stellan Skarsgård și actrița americană Elle Fanning.
O familie sub lupă
Povestea aduce sub lupă o familie alcătuită din Nora (Renate Reinsve) și sora ei, Agnes (Inga Ibsdotter Lilleaas), care-și reiau după ani de pauză, legătura cu tatăl lor, regizorul Gustav Borg (Stellan Skarsgård). Comunicarea se dovedește dificilă mai ales pentru sora mai mare, Nora, care nu a depășit abandonul patern din copilărie.
Scenariul parcă scotocește în sufletul protagoniștilor, o face însă cu discreție și bun-gust. O vedem spre exemplu, pe Nora primind surâzătoare felicitări la agapa după o premieră, însă ceva din aerul său obosit și parcă distrat, ne transmite că e prăbușită pe dinăuntru.
Camera urmărește chipurile fiicelor și ale genitorului lor, le surprinde tresăririle, clipirile, înduioșări și nesiguranțe. Vedem cum Nora și Agnes au trecut în mod diferit prin trauma divorțului părinților și cum se reflectă acest fapt în anii maturității lor.
Fragilitatea artistului
Sentimental Value nu tratează doar despre însingurare, disperare și iertare, ci dezvăluie și fragilitatea artistului. Tată și fiică, ambii artiști, au în comun o mare sensibilitate. Ei sunt buni să-și transfere această sensibilitate în filmele pe care le fac (Gustav) și în rolurile pe care le creează (Nora). Însă în plan personal, dezvăluirea sentimentelor devine o încercare anevoioasă.
Mai bine cu gestionarea emoțiilor se descurcă mezina Agnes, care nu întâmplător este cercetător-istoric. Ea pare a fi și vocea din off care comentează anumite „tablouri”, în special cele legate de trecut.
Stellan Skarsgård întruchipează autorul ajuns la apusul carierei, preocupat de ambiția de a face un ultim film mare; un film testament, aglutinant al lungii sale experiențe artistice, dar mai ales al vieții sale personale. Într-un fel, cu acest cântec de lebădă, Gustav vrea să repare legăturile distruse cu fiicele sale, însă această întreprindere se dovedește deosebit de dificilă.
Foarte bună s-a dovedit și Elle Fanning, cumva în afara zonei sale de confort, ea interpretând-o pe actrița americană aflată pe val, Rachel Kemp. Starleta, cu naivitățile sale, simbolizează noul, valul modernității, ce-i transmite lui Gustav un impuls de energie. Între cei doi se leagă o prietenie frumoasă, proaspătă, lipsită de rigiditate, în care fiecare are ceva de împărtășit. Pentru regizor, legătura pare să înlocuiască apropierea de Nora, apropiere sperată, însă nerealizată; pentru tânăra actriță americană, ea constituie (prin medierea magistrului) o (re)întâlnire cu sinele său profund.
Sub semnul lui Bergman
Ultimul film semnat de Joachim Trier (regizor și co-scenarist) este învăluit de o atmosferă melancolică (la care contribuie și muzica), cu vizibile accente bergmaniene. Mă refer aici la secvența fluidă de transformare a chipurilor celor trei membri ai familiei Borg, o sugestie pentru ceea ce au în comun, dar și pentru ceea ce îi individualizează. Secvența reia cadrul din Persona în care chipurile lui Liv Ullmann (Elisabet) și Bibi Andersson (Alma) sunt combinate ca un singur portret prin lumină și editare, sugerând o fuziune a identităților lor și jocul asupra identității personale.
Deși laureat cu Marele Premiu la Festivalul de la Cannes in 2025, Sentimental Value nu a întrunit în totalitate aprecierea criticii (vezi recenzia lui Victor Morozov de pe filmsinframe.com). A întrunit însă aprecierea mea și asta mi-e suficient, astfel încât îl voi recomanda din toată inima apropiaților mei.
Prezentarea filmului pe IMDbImpresiile mele la un film din Trilogia Oslo