Romanul Camera lui Giovanni a fost publicat în anul 1956, autorul fiind scriitorul afro-american James Baldwin. James Baldwin a fost o voce a activismului pentru drepturile homosexualilor și a persoanelor de culoare în perioada anilor 50′-60′ ai secolului trecut. Din scurta prezentare a cărții realizată de redactorul editurii Black Button Books (care a asigurat publicarea cărții în limba română) am aflat că romanul a devenit în scurt timp de la apariție o carte-cult.
În Camera lui Giovanni naratorul David relatează la persoana I întâlnirea lui cu un bărbat „insolent, întunecat și felin”, care-l atrage instantaneu în câmpul său magnetic. Relația americanului David cu italianul Giovanni demarează la viteză maximă, însă ea pierde treptat din bucuria și uimirea inițiale, în special datorită sentimentelor amestecate ale protagonistului. Apariția Hellei, iubita lui David, nu face decât să complice lucrurile.
Acesta fiind pe scurt subiectul cărții, am să încerc să aflu de ce Camera lui Giovanni a reușit să creeze un atașament atât de profund și de durabil în rândul cititorilor săi.
În primul rând mă gândesc la tema tabu pentru perioada menționată anterior, în special în America (de unde David se refugiază în Parisul permisiv). James Baldwin tratează frontal homosexualitatea, criza de identitate și înăbușirea emoțională. Apoi aș menționa valoarea artistică, cu un stil atipic, neconvențional, ce surprinde asemenea unui pictor impresionist momente fulgurante, dar pline de semnificație. Cum se cunosc într-un bar deșucheat David și Giovanni, cu stângăciile inerente oricărei relații la început sau întâlnirea trioului David – Hella – Giovanni într-o librărie în prezența mai vârstnicului Jacques (în care eroul vede cu amărăciune o proiecție a sa la vârsta senectuții).
Scriitura fluidă a lui James Baldwin, ce poartă cititorul prin fluxul și refluxul emoțiilor eroului principal, constituie o marcă a autorului. Tonul este melancolic, confesiv și profund lucid. Baldwin scrie cu o claritate care arde.
„Bestia pe care o trezise Giovanni în mine nu avea să mai adoarmă niciodată; dar într-o zi nu aveam să mai fiu cu Giovanni. Oare aveam să mă trezesc, la fel ca toți ceilalți, urmărind tot felul de băiețipe Dumnezeu știe ce bulevarde întunecate, prin tot felul de locuri obscure? Această teamă cumplită a născut în mine o ură pentru Giovanni la fel de puternică precum iubirea pe care o simțeam pentru el care era hrănită de aceeași rădăcină.”
La aproape 70 de ani de la apariție, Camera lui Giovanni rămâne o carte actuală, prin „complexitatea personajelor sale, forța prozei și importanța atemporală a temelor pe care le abordează”. (The Guardian) În același timp transcende granițele literaturii queer, devenind o meditație universală asupra fricii de a fi sincer cu sine și cu ceilalți.
Camera lui Giovanni reprezintă în opinia mea o metaforă a sinelui pe care încercăm să-l ținem ascuns, însă care-și cere drepturile. Cu ziduri sufocante, ascunsă privirii celorlalți, plină de gunoi, ea se cere reamenajată de către erou, ca să capete o viață nouă și mai bună.
„… am studiat camera cu aceeași extensie analitică a inteligenței și a tuturor forțelor care survin atunci când evaluezi un pericol mortal și inevitabil: pereții tăcuți ai încăperii cu cei doi îndrăgostiți prizonieri într-o interminabilă grădină de trandafiri, cele două ferestre strălucind ca doi ochi de gheață și foc, și tavanul care cobora ca acei nori din care, cîndva, au glăsuit demoni ce și-au ascuns, dar nu și-au îmblânzitrăutatea din spatele luminii galbene care atârna chiar în mijlocul lor ca un sex bolnav și nedefinit. Sub această săgeată boantă, această floare de lumină zdrobită, zac fricile care circumscriu sufletul lui Giovanni.”
Trăirea iubirii în Camera lui Giovanni se face într-o lume a constrângerilor, mai ales interioare. David pendulează între două identități – masculină și feminină, iar acest proces este însoțit de multă rușine, autodispreț, frică și minciună. Cartea asta nu e importantă doar pentru comunitatea queer, ci constituie o invitație subtilă pentru toți (indiferent de culoarea pielii sau orientarea sexuală) să-și examineze camera ascunsă cu sinceritate și toleranță. Oare ce-ar găsi fiecare acolo unde nu vrem să ajungă nimeni, nici chiar noi înșine?
Editura Black Button Books pune la dispoziție această carte