Ochii Monei

Despre Ochii Monei (Les yeux de Mona) am aflat dintr-un articol semnat de Matei Vișniec, care pornind de la lansarea cu ștaif din salonul de onoare de la Musée d’ Orsay de la sfârșitul lunii ianuarie 2024, împărtășea impresiile sale privind această carte fenomen. În scurt timp, România prin editura Humanitas Fiction se atașează valului de traduceri (în aproape 40 de limbi), astfel încât la târgul de carte Bookfest de la începutul lunii iunie, cartea a fost lansată în prezența autorului Thomas Schlesser.

10 ani

Născut în 1977, eseist, istoric de artă, scriitor, președinte al Fundației Hartung-Bergman, lui Thomas Schlesser i-au trebuit 10 ani ca să scrie această carte. Tot 10 ani are și Mona, personajul principal, care aflată în pericol de orbire, îl însoțește pe bunicul Henry (Dadé) într-un periplu prin trei muzee emblematice ale Parisului: Louvre, Orsay și Beaubourg. Cititorul asistă la adevărate lecții de inițiere în artă ce se vor desfășura pe durata unui an, astfel încât vor exista 52 de vizite săptămânale ale cuplului bunic-nepoată.

Nerăbdare

De ce am fost atât de nerăbdătoare să citesc această carte? În fond puteam aștepta să se decanteze opiniile criticilor și ale cititorilor… Ei bine, pentru că din fericire am vizitat la Paris toate cele trei muzee (din care ca și pentru Thomas Schlesser, Orsay e preferatul meu) și eram nerăbdătoare să retrăiesc emoțiile avute la (re)întâlnirea cu fabuloasa zestre din orașul luminilor. A contat și faptul că romanul conține 52 de reproduceri ale operelor analizate, așa încât parcurgerea lui chiar nu mai putea suporta amânare.

De la apropierea afectivă la apropierea intelectuală

Revenind la miezul romanului, aș porni discuția de la apropierea afectivă dintre Mona și Dadé. Această complicitate va face posibilă și apropierea intelectuală dintre ei. În fond bunicul îi face nepoatei atât educație estetică, cât și educație pentru viață; evident că autorul creează în Ochii Monei un bunic ideal – înțelept, informat, pasionat de artă și mai ales iubitor.

Ce obține Mona la sfârșitul călătoriei sale în care întâlnește capodopere semnate de Botticelli, Rafael, Goya, Manet, Monet, Picasso sau Brâncuși? Ochii Monei „se deschid”, ea capătă plăcerea de a reflecta, își dezvoltă spiritul critic și imaginația, își cizelează limbajul, învață să pună întrebări interesante. Dadé a reușit să o înzestreze cu uneltele necesare să descopere frumosul și să-l înțeleagă.

Inițierea în viață prin artă

Însă cel mai mare câștig al tinerei îl reprezintă „inițierea în viață prin artă”. Într-o declarație a autorului cu ocazia lansării cărții la București, acesta afirma:

„A privi opere de artă este cel mai bun mijloc de a înţelege cine suntem, cum putem evolua. Arta este cea mai bună cale de a înţelege tot ce depăşeşte arta, tot ce nu este artă”.

Fiecare vizită muzeală îi transmite Monei un mesaj de viață. Am să mă opresc la tabloul Omagiu lui Delacroix pictat de Henri Fantin-Latour de care-mi amintesc foarte bine din vizita mea la Orsay; m-a impresionat prin formatul impunător și cele 10 personalități ce-și exprimă admirația față de înaintașul lor, decedat cu un an în urmă (1863).

Printre alții se pot identifica însuși autorul tabloului, pictorul american James Whistler, francezul Édouard Manet, precum și poetul Charles Baudelaire.

„Tabloul exact asta ne spune: morții nu ne părăsesc, nu ne abandonează; sunt la fel de importanți precum cei care au rămas.”

Acest mesaj își va găsi ecou în strădaniile Monei de a-și limpezi legăturile puternice cu bunica moartă. De la Louise Bourgeois (cu lucrarea Precious Liquids) fetița va învăța că trebuie să știi să spui „nu”. Cu atât mai mult cu cât inconștientul său a fost impregnat până în straturile cele mai tainice cu îndemnul ”Uită lucrurile negative, ține mereu lumina în tine”, transmis de strămoașa sa când copila avea abia trei ani. Și exemplele pot continua…

Cu Ochii Monei Thomas Schlesser se dovedește un abil specialist în inițierea în artă. Oferindu-mi o consistentă satisfacție estetică, m-am gândit că romanul ar putea fi util oricui dorește să descopere opere de artă și să trăiască emoțiile artei, fie el tânăr sau matur.

„Arta ne poate ajuta nu doar să ne canalizăm sentimentele, atât cele frumoase, cât și cele urâte, ci mai ales să păstrăm o privire luminată și detașată, să luăm distanță față de situația actuală și să găsim soluții pentru a contracara răul și, cine știe, a salva lumea.”(Interviu realizat de Laurențiu-Ciprian Tudor)

De aici se poate achiziționa cartea

Interviu cu Thomas Schlesser realizat de Diana Joicaliuc pentru Radio România Cultural

Tags: ficțiune carte străină