Spre nord este un thriller psihologic semnat de Mihai Mincan (scenariul și regia), inspirat din fapte reale petrecute în 1996. Într-un interviu din Libertatea autorul explică de unde a plecat acest proiect.
Declanșatorul
„Declanșatorul a fost incidentul „Maersk Dubai”, în care doi români care au încercat să traverseze Atlanticul au fost prinși de echipaj, unul a fost omorât, iar celălalt adăpostit de filipinezi până la destinație, în America.“
Autorul s-a documentat privitor și la alte cazuri de traversare ilegală a oceanului, în care protagoniști erau cetățeni provenind din Asia, Africa sau Europa de Est. Interesat de subiect, Mincan a optat pentru ficțiune în defavoarea documentarului deoarece l-au interesat ecourile acestor situații în realitatea anului 2016 (când a început să lucreze la film).
Subiectul
Într-un port spaniol, românul Dumitru (Nicko Becker) și amicul său bulgar, Georgi, se ascund într-o navă de mare tonaj care va traversa Atlanticul, cu gândul să ajungă la New-York. Tinerii sunt descoperiți de Joel (Soliman Cruz), un muncitor filipinez credincios. Numai că planurile micului grup filipinez nu coincid cu cele ale staffului taiwanez. Joel este interesat să facă lucruri bune pentru a-i mulțumi lui Dumnezeu, pe când căpitanul taiwanez (Alexandre Nguyen) vrea să rezolve situația „în mod corect”.
Spre nord se întâlnește cu R.M.N. în explorarea vieții migranților și a discriminării etnice, în empatia pe care Mincan și Mungiu o arată față de aceste ființe aflate în dificultate. La ambii spațiul de joc e un loc relativ închis – o comunitate izolată din Ardeal (Mungiu), pe când la Mincan acțiunea se desfășoară într-un loc mai puțin obișnuit – pe nava imensă ce transportă containere cu marfă.
Echipă internațională
Regizorul a apelat la o echipă internațională de actori – de altfel în film se vorbește spaniolă, engleză, filipineză, mandarină și destul de puțin română. Pe Nicko Becker (debut în rol principal de lungmetraj) l-a ales pentru „ușurința în zona nonverbală” și „confort în zona de joc redus”. Monologul final (în limba română) impresionează prin tragism și umanitatea pe care o transmite actorul: când ajunge la capăt, Dumitru înțelege că are nevoie de câteva – puține – lucruri pentru a fi om. Doar că i s-a refuzat acest statut și dacă la început îi mărturisește lui Georgi că pentru el e important să facă avere, la sfâșitul filmului, după calvarul îndurat, altele îi sunt gândurile.
„Dumitru e ca un fel de făt aflat în pântecele navei, în care toate aceste lucruri întunecate, toate aceste fantome ies la suprafață, datorită privațiunii nu doar de lumină, dar și a noțiunii timpului.”
– directorul de imagine George Chiper-Lillemark în interviul din Filmsinframe
Pe veteranul Soliman Cruz, Mincan l-a ales pentru că „e un om care trăiește mult în mintea lui”. Povestea pune la început accentul pe stările tânărului claustrat în container, apoi treptat „reflectorul” se mută pe Joel și problemele lui de conștiință.
În loc de concluzie
Spre nord atinge teme de actualitate într-un mod elegant și în același timp percutant. Cele două personaje principale aspiră spre propriul „nord”: cel tânăr, în mod pragmatic, iar cel matur pe o cale spirituală. Dumitru este mișcător când se confruntă cu frica, încrederea/neîncrederea în a-și pune viața în mâinile unui străin, cu foamea, setea și întunericul apăsător. Joel te marchează și el, când se frământă în raport cu călătorii clandestini, cu ceilalți trei muncitori filipinezi sau în postura de subordonat. El este condus în acțiunile sale de credința în Dumnezeu; și totuși credința nu e suficientă pentru a-l salva pe Dumitru!
În cadrul secțiunii Orizzonti la cea de a 79-a ediție a Festivalului Internațional de Film de la Veneția, Spre nord a primit Premiul Criticii de Film, Bisato d’Oro, acordat în afara secțiunii.
Prezentarea filmului pe IMDb