Străini, propunerea pentru luna aprilie la Serendipity Book Club, mi-a adus în atenție o carte ciudată, care m-a intrigat. Autorul, Taichi Yamada (1934-2023), cunoscut și apreciat scenarist de televiziune, s-a remarcat și în calitate de romancier și dramaturg.
Străini debutează cu scenaristul Hideo Harada, în vârstă de 48 de ani, care se confruntă cu singurătate și anxietate, după divorțul recent. Impresia de alienare și tristețe e amplificată de atmosfera sufocantă, îmbibată de căldură, miros de gaze de eșapament și zgomot din capitala japoneză. Povestea lui Hideo, narată la persoana I, îmbinată cu elemente supranaturale cu rol esențial, vorbește despre durerea ascunsă a unei traume vechi.
Părinți pierduți
Pierzându-și părinții la vârsta de 12 ani, eroul a crescut lipsit de afecțiune, fără să aibă vreodată sentimentul plăcut de a fi protejat. Carențele emoționale din copilărie și-au pus amprenta asupra relațiilor sale de la maturitate.
„Îmi imaginez că toată încordarea în care am trăit de la doisprezece ani m-a făcut incapabil să mă las răsfățat. Cei care au avut o copilărie sănătoasă știu să se alinte și să se facă iubiți. Eu unul crescusem altfel, ceea ce a făcut ca relația dintre mine și soția mea să se răcească treptat. Însă ea nu a pomenit niciodată de divorț, cu toate că abia mai putea îndura lipsa mea de afecțiune.”
Întâlnirea miraculoasă cu părinții săi îi oferă lui Hideo afecțiune, bucurie, siguranță. Dialoguri aparent banale despre chestiuni derizorii sugerează impresia de verosimilitate.
Euforie și epuizare
Imersiunea în trecut se dovedește totuși dificil de asimilat, devine apăsătoare și-l consumă fizic pe protagonist. Nici părinții iubitori, încremeniți la vârsta morții lor, nu observă slăbiciunea evidentă a fiului lor. Ei se dovedesc niște spirite bune, „care nu se pot hrăni decât atunci când sunt cu fiul lor”. Faptul că euforia revederii aduce cu sine epuizarea lui Hideo, poate fi interpretat drept prețul pe care acesta îl plătește pentru fericirea recuperată.
Un spirit răzbunător
Însă Hideo mai are o legătură cu lumea de dincolo, prin vecina sa, Kei. Tânăra femeie nu reușește să depășească trauma mentală a unui handicap fizic. Prezența ei îi oferă consolare lui Hideo; totuși, el nu se deschide complet în fața lui Kei. Povestea lor de dragoste e tulbure, ambiguă, ea funcționând mai bine sub aspect erotic.
„ — Aș vrea să știu totul despre tine.
— Mă întreb dacă e idee bună… Oare nu am fi mai ferciți să continuăm așa, chiar cu riscul de a ne amăgi?”
De stranietatea acestei legături, Hideo nu va deveni conștient decât în final. Eu o interpretez pe Kei, ca pe un spirit malefic, răzbunător. Dacă părinții i-au lăsat deschisă calea lui Hideo spre viitor, Kei vrea să-l omoare, să-l ducă în lumea ei.
Un personaj luminos
Personajul lui Mamiya aduce puțină lumină în lumea întunecată din Străini. El se dovedește un prieten neprețuit, atent, discret și săritor. Prin Mamiya, Hideo capătă busola vieții lui viitoare. Experiența personajului principal cu părinții și Kei se încheie cu un rămas-bun și mulțumiri. Mulțumiri oare de ce, pentru ce?
Un motiv ar putea fi că Hideo, apreciind după atâta timp căldura părintească, își reevaluează atitudinea față de fiul său, Shigeki.
„Cam de când intrase la gimnaziu, relația noastră stătuse în permanență sub semnul decepției. Poate că așteptările mele se îndreptau într-o direcție greșită, iar Shigeki nu avea nici o vină pentru tristețile pe care mi le provoca. Personalitatea copilului nu se dezvoltă întocmai după placul părinților. Știam asta, dar mă înfuriam când îmi ignora părerea sau se arăta neasculător într-o chestiune minoră.”
All of Us Strangers
Cu ceva timp în urmă am vizionat una din cele două ecranizări ale romanului Străini; e vorba de producția anului 2023 All of Us Strangers, regizată de Andrew Haigh. I-am revăzut cu această ocazie pe Paul Mescal, Andrew Scott și Claire Foy (actriță britanică, minunată în serialul The Crown). După părerea mea această adaptare nu reușește să surprindă atmosfera inefabilă a cărții și nici fantasticul atât de bine întrețesut în fibra poveștii.
Întâlnire a două lumi diferite – Claire Foy (mama) și Andrew Scott (fiul)
Străini e doar sursa literară care a inspirat filmul – acțiunea se mută de la Tokyo la Londra, numele personajelor sunt schimbate, iar relația de dragoste heterosexuală se transformă într-una homosexuală. Nu înseamnă că filmul e de lepădat, ca dovadă și scorul de 7,6 pe site-ul imdB.
Iubire tragică – Paul Mescal și Andrew Scott
Eu rămân atașată cărții lui Taichi Yamada, cu stilul său simplu, sobru și cu atmosfera melancolică tipic japoneză. Lectură păcută!
