When Nietzsche wept este ecranizarea romanului omonim scris de Irvin Yalom. Nu cred că mi-ar fi plăcut mult filmul, dacă nu aș fi citit cartea înainte. Am urmărit firul narativ, patosul discuțiilor, stilul actoricesc. Jocul lui Armand Assante, în profesorul Nietzsche, mi s-a părut puțin teatral. Parcă mai bine s-a încadrat în rolul doctorului Breuer experimentatul Ben Cross, poate vi-l reamintiți din Carele de foc. În rolurile feminine Mathilda, Bertha și Lou Salomé, actrițele alese de regizorul Pinchas Perry s-au potrivit mai bine, după părerea mea.
Nietzsche, pacientul doctorului Breuer
La cererea tinerei Lou Salomé, îngrijorată de starea sufletească și fizică a filosofului Nietzsche, doctorul Jozef Breuer începe consultațiile cu acesta. Perfecționist și perseverent, medicul e pus în fața unei provocări. Pacientul își descrie minuțios suferințele trupești, însă disperarea o ascunde cu pricepere. Cu ajutorul unui vicleșug, reușește să-l interneze într-un sanatoriu pentru a-i acorda cele mai bune îngrijiri de care este capabil. Aici va începe un duel al minților între cei doi bărbați.
Dialogul minților
Complexitatea și subtilitatea dialogurilor din carte, profunzimea observațiilor din jurnalele protagoniștilor nu reușesc să se transmită foarte bine în film. Scenele de la sanatoriu apar destul de anoste. Le salveză doar amintirea momentelor de pasiune neîmpărtășită ale filosofului, care se încadrează totuși destul de stângaci în ansamblul filmului. Secvența hipnozei doctorului Breuer de către prietenul Freud aduce prospețime și mister în derularea filmului.
Oniric
Găsesc că filmului i-au reușit secvențele onirice – incursiuni în subconștientul doctorului Breuer. În ecranizare este vizualizată într-o manieră sugestivă relația medicului cu pacienta Bertha. Mi se pare că această parte a filmului i-a adus un plus în raport cu cartea. Personajul care tulbură gândurile lui Jozef Breuer a fost o „femeie remarcabilă” care a existat în realitate. În ansamblu, vizionarea acestui film nu mi-a adus mari satisfacții estetice, dar mi-a întărit conexiunea cu minunata carte după care a fost realizat.
Informații IMDB When Nietzsche weptCitește și recenzia cărții Plânsul lui Nietzsche